Arta a apărut din timpuri străvechi odată cu confecţionarea obiectelor necesare zi de zi în gospodărie, pe lângă utilitate fiind imprimată şi o formă artistică. Meşterul popular a dezvoltat forme de artă care au constat în împodobirea uneltelor, a locuinţei, a mobilierului, a costumului, respectiv: crestături în lemn, ceramică, ţesături şi cusături, prelucrarea pieilor, prelucrarea metalelor, pictură pe sticla, împletituri. Acestea se caracterizează prin introducerea motivelor geometrice sau stilizate şi prin originalitatea coloritului. Arta populară reflectă felul de viaţă al poporului, dragostea lui pentru frumos, dorinţa pentru o viaţă mai bună.
Maramureşul se distinge faţă de zonele invecinate prin originala înfaăţişare a arhitecturii, portului, graiului şi obieciurilor. Maramureşul a fost denumit „ţara lemnului”, omniprezenţa acestuia lăsându-şi amprenta pretutindeni: de la arhitectura casei tradiţionale şi a bisericilor, la porţile de curte şi obiectele de uz casnic. Renumitele porţi maramureşene sunt adevărate capodopere ale artei populare şi sunt bogat sculptate cu diverse motive. Obiectele legate de activităţi agricole şi de păstorit precum şi cele folosite unor mici producţii casnice sunt realizate şi ele din lemn. Ţesăturile îmbină motivele geometrice cu cele florale, zoomorfe şi antropomorfe reprezentate prin călăreţi, hore, figuri umane, plasate mai ales pe borduri. Acestea sunt realizate şi colorate diferit în funcţie de destinaţia lor. Portul maramureşean are elemente originale, specifice.
| << | 1 | 2 | 3 | 4 |
